Liga Studenților din Galați vă invită vineri, 23 februarie la dezbaterea cu titlul „Tradiții românești vs. Tradiții occidentale”. Premergător zilei Dragobetelui, vom discuta despre vastele tradiții ale poporului român, fie ele cu proveniență creștină ori păgână, având ca invitați pe domnul Prorector Ștefan Baltă, respectiv cadre didactice de la Facultatea de Istorie, Filozofie și Teologie și Facultatea de Litere. Împreună, vom discuta despre importanța tradiiilor, dar și motivele pentru care acestea trebuiesc păstrate și perpetuate.

 

Astfel, vă așteptăm vineri, 23.02, în corpul central al universității(U), în sala Consiliului de Administrație, începând cu ora 12:00.

 

Cafeaua, ceaiul și buna dispoziție a începutului de weekend nu vor lipsi.

 

„Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete.

 

Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.

 

Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi iar omul participă și el la bucuria naturii.

 

Cu ocazia zilei de Dragobete, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar și păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările își aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primăvară, Dragobetele oficia nunțirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi, după cum informează Historia.ro.”